CELULOID (‹ fr. {i}; {s} lat. cellula „cămăruță” + gr. eidos „aspect”) s. n. Material termoplastic, solid, lucios, flexibil, ușor inflamabil, obținut din nitroceluloză și camfor, folosit la fabricarea filmelor fotografice, a lacurilor etc. Este primul material plastic fabricat, în 1870, de chimistul american J.W. Hyatt. Vezi definitia »

HIDROCLORÍD s. n. Complex chimic compus dintr-o bază organică (un alcaloid) în combinație cu acid clorhidric (HCl). [Sin.: clorhidrat] (din pref. hidro- + germ. Chlorid = clorură [din clor + suf. -id]) [MW] Vezi definitia »

SUPRAFLUÍD, -Ă adj. (despre heliu) în stare de suprafluiditate. (după fr. surfluide) Vezi definitia »

PREFIXOÍD, prefixoide, s. n. Pseudoprefix. – Din prefix. Vezi definitia »

INSECTICÍD, -Ă, insecticide, adj., s. n. 1. Adj. Care ucide insectele dăunătoare sau parazite. 2. S. n. Substanță chimică, naturală sau sintetică, folosită pentru combaterea insectelor dăunătoare sau parazite. ◊ Insecticid remanent = substanță toxică care persistă un timp oarecare după aplicare, acționând în continuare asupra insectelor. – Din fr. insecticide. Vezi definitia »