ACTÍNIE s. f. animal marin inferior, din încrengătura celenteratelor, cu gura înconjurată de tentacule frumos colorate, fixat pe stânci; anemonă-de-mare. (< fr. actinie) Vezi definitia »

CONCATENÁȚIE, concatenații, s. f. 1. (Lingv.) Înlănțuire a elementelor vecine, în plan sintagmatic. 2. (Lit.) Înlănțuire retorică de anadiploze succesive; epiplocă. – Din fr. concaténation. Vezi definitia »

SECRETOMANIE, secretomanii, s. f. (Peior.) Tendință, adesea nejustificată, de a face un secret din orice; obsesie de a nu dezvălui, cu orice preț, anumite lucruri. Vezi definitia »

SIZIGÍE s. f. (Astron.) Poziție a Soarelui și a Lunii când cei doi aștri sunt în conjuncție sau în opoziție. ◊ Maree de sizigie = maree care coincide cu Luna nouă sau plină. – Din fr. syzygie. Vezi definitia »

hardughíe, hardughíi, s.f. (pop.) 1. clădire mare, goală, neproporționată; șandrama. 2. (înv.) ruină, dărâmătură. 3. (înv. fig.; despre oameni) căzătură, prăpădit. Vezi definitia »