SUPRATERÉSTRU, -Ă adj. 1. (Bis.) Referitor la „lumea cealaltă”. 2. Referitor la lumea extraterestră. [Cf. fr. supraterrestre]. Vezi definitia »

ICONOLÁTRU, -Ă s.m. și f. Cel care se închină la icoane. [< fr. iconolâtre, cf. gr. eikon – imagine, latreuein – a adora]. Vezi definitia »

MEÁNDRU, meandre, s. n. 1. Buclă accentuată a unei ape curgătoare, mai ales în regiunile de șes. ♦ P. anal. Sinuozitate, cotitură (a unui drum). 2. Motiv ornamental (sculptat sau pictat) format din linii frânte sau curbe, sugerând stilizarea unor valuri de apă. [Pr.: me-an-] – Din fr. méandre. Vezi definitia »

ALEXANDRU, Tiberiu (1914-1997, n. Ilimbav, jud. Sibiu), muzicolog român. Elev al lui C. Brăiloiu. Lucrări de etnomuzicologie („Instrumentele muzicale ale poporului român”, „Muzica populară românească”). Vezi definitia »

HEMATIMÉTRU s.n. Aparat pentru numărarea hematiilor. [< fr. hématimètre]. Vezi definitia »