PONTÓU s.n. v. poantou. Vezi definitia »

MANTÓU s. n. 1. haină groasă de iarnă purtată de femei. 2. perdea de pluș în partea de sus a scenei pentru a micșora înălțimea portalului. 3. (herald.) ornament exterior al unei steme, dintr-o draperie de hermină. (< fr. manteau) Vezi definitia »

ecóu (ecóuri), s. n. – 1. Repetare a unui sunet datorită reflectării undelor sonore pe un obstacol. – 2. (Fig.) Răsunet, vîlvă. – Var. eho. Fr. écho. Var., din sec. XVIII, astăzi înv., direct din ngr. ἠχὼ. Vezi definitia »

LANTERNÓU, lanternouri, s. n. Porțiune din acoperișul unei hale, al unei săli etc. mai ridicată, prevăzută cu numeroase ferestre, pentru a permite pătrunderea aerului și a luminii; lanternă (3), luminator. – Din fr. lanterneau. Vezi definitia »

MAIÓU, maiouri, s. n. Articol de lenjerie sau de echipament sportiv (cu sau fără mâneci), care acoperă corpul de la umeri până la brâu, purtat direct pe piele. [Pr.: ma-iou. – Var.: maiéu s. n.] – Din fr. maillot. Vezi definitia »