BINÍȘ, binișuri, s. n. Haină boierească lungă de ceremonie, cu mânecile largi și despicate, strânsă pe bust și largă în poale, căptușită cu blană și devenită cu timpul îmbrăcăminte a vechilor lăutari. [Var.: (înv. și reg.) beníș s. n.] – Din tc. biniș. Vezi definitia »

OCÍNÁȘ, ocinașe, s. n. (Înv. și reg.) Rugăciunea „Tatăl nostru”; p. gener. (la pl.) rugăciune (care se spune dimineața sau seara). [Var.: ocenáș s. n.] – Din sl. otĩcĩ našĩ. Vezi definitia »

zestráș (înv., reg.) s. m., pl. zestráși Vezi definitia »

Farcaș s. – Nume de familie foarte des intalnit in Ardeal Vezi definitia »

fildeș, fildeși s. m. 1. (glum.) dinte. 2. bilă de biliard. Vezi definitia »