VIG, viguri, s. n. (Pop.) Val, sul, trâmbă (de pânză, de stofă etc.) – Din magh. vég. Vezi definitia »

țipiríg s. n. – Amoniac. – Var. țiperig, tăperig. Sb. caparika (Candrea); sau, mai probabil, din țeapă cu suf. expresiv -ig(ă) pentru mirosul său înțepător; fonetismul ca și semantismul coincid cu tipirig (var. tiperig, tăperig), var. a lui pipirig, v. aici mai sus. Vezi definitia »

gig, giguri, s.n. (reg.) Val de pânză; vig. Vezi definitia »

GIG, giguri, s. n. Ambarcație sportivă cu scaune rulante, folosită la învățarea canotajului. – Din engl. gig. Vezi definitia »

PRODÍG, -Ă, prodigi, -ge, adj. (Livr.) Risipitor, cheltuitor. – Din fr. prodigue, lat. prodigus. Vezi definitia »