Definita cuvantului balansier
BALANSIÉR, balansiere, s. n. 1. Piesă care reglează prin oscilațiile ei mișcarea unui mecanism; balansor. Balansier de ceasornic. 2. Bară lungă și subțire utilizată de dansatorii pe sârmă pentru a-și ține echilibrul. 3. Organ de echilibru pentru zbor la insectele diptere în formă de măciucă, situat pe metatorace. [Pr.: -si-er. – Var.: (2, înv.) balanțiér s. n.] – Din fr. balancier.
Sursa: DEX '98
Sursa: DEX '98
Cuvinte ce rimeaza cu balansier
CHARTER (cuv. engl.) [tʃá:tə] subst. Navlosire, închiriere. ♦ Avion închiriat la un preț mai scăzut decît cel al curselor regulate, pentru efectuarea unor servicii de transport de persoane; p. ext. închirierea unui autobuz. ◊ C.-party = document care atestă închirierea unui contract de navlosire. Vezi definitia »
CADRILATER, reg. istorică în S Dobrogei, între cursul Dunării și litoralul Mării Negre, cuprinzînd jud. Durostor și Caliacra. A aparținut României în perioada 1913-1940. Vezi definitia »
PATERNÓSTER s.n. 1. Ascensor cu mai multe cabine de funcționare continuă. ♦ Elevator pentru materiale de construcție cu cupe fixate pe două benzi fără sfârșit. 2. Ornament arhitectonic dintr-un șir de proeminențe ovale sau rotunde. [< lat. pater noster, germ. Paternoster]. Vezi definitia »
crontáler, crontáleri, s.m. (înv.) monedă de 14 lei care circula în vremea lui Caragea. Vezi definitia »
báier (ă), báiere, s.n. (f.) (înv.) 1. sfoară, curea 2. salbă (de bani) 3. amuletă, talisman 4. adâncime, fund 5. barieră Vezi definitia »