ANTOTROPÍSM s. n. mișcări de curbare ale florilor sub influența factorilor externi. (< fr. anthotropisme) Vezi definitia »

MATERIALÍSM s. n. 1. Concepție filozofică potrivit căreia materia este factorul prim, iar conștiința factorul derivat; spec. filozofie marxistă. ◊ Materialism dialectic = știința despre raportul dintre materie și conștiință, despre legile cele mai generale ale mișcării și dezvoltării naturii, societății și cunoașterii, care este în același timp baza filozofică a marxism-leninismului. Materialism istoric = parte integrantă a filozofiei marxist-leniniste, al cărei obiect îl constituie societatea în unitatea și interacțiunea laturilor ei, legile generale și forțele motrice ale dezvoltării istorice. 2. (Depr.) Interes exagerat manifestat de cineva pentru problemele materiale. – [Pr.: -ri-a-] – Din fr. matérialisme, germ. Materialismus. Vezi definitia »

URBANÍSM s.n. 1. Urbanistică. 2. Politețe, bunăcuviință; urbanitate. ♦ Mod de viață al orășeanului. [Cf. fr. urbanisme, it. urbanismo]. Vezi definitia »

ALOCENTRÍSM s. n. tendință de focalizare a interesului personal spre ceilalți, mai mult decât spre sine. (< fr. allocentrisme) Vezi definitia »

MONOGENÍSM s.n. Teorie antropologică care socotește că specia umană are o origine unică. [< fr. monogénisme, cf. gr. monos – unic, genos – rasă]. Vezi definitia »