Definita cuvantului periuță
PERIÚȚĂ, periuțe, s. f. 1. Diminutiv al lui perie. ♦ Epitet peiorativ dat unui om lingușitor. 2. (Reg.) Segment al piciorului albinei acoperit cu fire păroase. [Pr.: -ri-u-] – Perie + suf. -uță.
Sursa: DEX '98
Sursa: DEX '98
Cuvinte ce rimeaza cu periuță
MOLÁSĂ s.f. Depozit de gresii gălbui, roșcate sau verzui și conglomerate cu ciment calcaros, frecvente în stratele miocenului. [< fr. mollasse]. Vezi definitia »
ARHIVA ROMÂNEASCĂ, prima publicație periodică românească de istorie, apărută la Iași în anii 1840 și 1845, sub redacția lui M. Kogălniceanu; a reapărut între 1939 și 1945/1946; tomurile I și II au fost reeditate în 1860 și 1862. Vezi definitia »
cotárcă, cotắrci, s.f. (reg.) 1. coșar pentru porumb; coșarcă, hambar, pătul, porumbar. 2. coș de nuiele, colariță. 3. (înv.) holeră. Vezi definitia »
POTICNEÁLĂ, poticneli, s. f. Faptul de a (se) poticni. – Poticni + suf. -eală. Vezi definitia »
DRÉLĂ, drele, s. f. Ciupercă comestibilă de forma unui cornet sau a unei urechi, care crește pe trunchiul unor arbori (Auricularia mesenterica). – Cf. ucr. drehli. Vezi definitia »