BẤRFĂ, bârfe, s. f. (Fam.) Bârfeală. – Din bârfi (derivat regresiv). Vezi definitia »

SUPRATÉMĂ s. f. ideea directoare a unei lucrări artistice, a unui spectacol; supraproblemă. (< supra¹- + temă) Vezi definitia »

SUPRAFÁȚĂ, suprafețe, s. f. 1. Partea exterioară sau de deasupra a unui corp; față. ♦ Fig. Exterior, aparență. ◊ Loc. adj. De suprafață = care nu are profunzime; superficial. * Loc. adv. La suprafață = fără a pătrunde în esența lucrurilor, în mod superficial. 2. Întindere delimitată considerată sub raportul lungimii și lățimii. ♦ (Geom.) Arie limitată de o linie închisă (frântă sau curbă) măsurată în unități la pătrat. – Supra- + față (după fr. surface). Vezi definitia »

DISOSTÓZĂ s.f. (Med.) Osificare defectuoasă a cartilajelor fetale. [< fr. dysostose, cf. gr. dys – dificil, osteon – os]. Vezi definitia »

PELÁGRĂ s.f. Boală provocată de o alimentație insuficientă și lipsită de vitamine, care se manifestă prin inflamarea pielii, plăgi pe corp, vomitări, diaree și tulburări psihice. [< fr. pellagre, cf. lat. pellis – piele, gr. agra – apucare]. Vezi definitia »