tutuí², tutuiésc, vb. IV (reg.) 1. a suna din bucium. 2. a alunga. Vezi definitia »

EXPEDUÍ, expeduiesc, vb. IV. Tranz. (Înv.) A expedia. – Fr. expédier (după mânui). Vezi definitia »

râpcuí, râpcuiésc, vb. IV (reg.) a tăia râpca, a curăța vița de ramuri inutile. Vezi definitia »

fituí, fituiésc, vb. IV (pop.) 1. a achita (o datorie). 2. (refl.) a se sfârși, a se termina, a se isprăvi. 3. a da gata (banii), a cheltui tot, a mânca banii. Vezi definitia »

șturuí, șturuiésc, vb. IV (reg.) 1. a lucra excesiv. 2. a strânge în clește. Vezi definitia »