CONVOLÚT, -Ă adj. (Bot.; despre organe) Răsucit în formă de cornet sau sul. ♦ Răsucit, întors asupra lui însuși. [< fr. convoluté, lat. convolutus]. Vezi definitia »

NEÎNTRECÚT, -Ă, neîntrecuți, -te, adj. Care nu este sau nu poate fi întrecut; p. ext. grozav, extraordinar, excepțional. – Ne- + întrecut. Vezi definitia »

ȚESÚT s. n. complex de celule (și elemente intercelulare) având aceeași origine și structură și aceleași funcții într-un organism viu. (după fr. tissu) Vezi definitia »

ACVANAÚT s.m. Persoană care explorează mediul subacvatic, care este instruită și echipată sa trăiască sub apă pentru o perioadă de timp; aponaut. [Pron. -na-ut. / după astronaut]. Vezi definitia »

MAZÚT s. n. 1. păcură. 2. strat toxic la suprafața mărilor și oceanelor în urma deversării unor mari cantități de țiței. (< fr. mazout, rus. mazut) Vezi definitia »