ZOOPATOLOGÍE s. f. știință despre bolile animalelor. (< fr. zoopathologie) Vezi definitia »

EXCRÉȚIE s.f. Eliminare a substanțelor inutile sau vătămătoare din organism în urma proceselor biochimice; substanță eliminată. [Gen. -iei, var. excrețiune s.f. / cf. fr. excrétion]. Vezi definitia »

AEROCOLÍE s.f. Îngrămădire de gaze în intestinul gros, care provoacă balonarea abdomenului. [< fr. aérocolie]. Vezi definitia »

CHERATOMETRÍE s. f. măsurare a curburii corneei cu cheratometrul. (< fr. kératométrie) Vezi definitia »

METALOGRAFÍE s. f. 1. ramură a metalurgiei care studiază structura și proprietățile metalelor și aliajelor. 2. procedeu de tipar înalt care folosește metalogravura; tiparul obținut; metalotipie. (< fr. métallographie) Vezi definitia »