Definita cuvantului peren
PERÉN, -Ă, pereni, -e, adj. (Despre plante) Care trăiește și rodește mai mulți ani de-a rândul, având o rădăcină persistentă din care se dezvoltă în fiecare primăvară o nouă tulpină; vivace, ♦ Fig. Care are caracter stabil, care durează mult timp; durabil. – Din lat. perennis, fr. pérenne.
Sursa: DEX '98
Sursa: DEX '98
Cuvinte ce rimeaza cu peren
APPENZELL INNERRHODEN [ápənțel inerrdən], semicanton în NE Elveției; 172,4 km2; 13,2 mii loc. (1988). Centru ad-tiv: Appenzell. Expl. forestiere. Turism. Vezi definitia »
PĂIÁNJEN, păianjeni, s. m. 1. (La pl.) Grup de animale arahnide, caracterizate prin cefalotorace cu opt picioare lungi și cu abdomenul nesegmentat, care se hrănesc cu insecte mici, prinse de obicei într-o pânză subțire țesută de ele cu ajutorul unui lichid cleios pe care îl secretă; (și la sg.) animal care face parte din acest grup. 2. (La pl.) Pânză de păianjen (1); păienjeniș. 3. Unealtă folosită pentru prinderea și extragerea pieselor de dimensiuni mici sau a bucăților de cablu rămase într-o sondă. 4. (Sport) Fiecare dintre colțurile de sus ale porții la fotbal, handbal, polo sau hochei. 5. (Reg.) Prăjină care se așază pe vârful clăilor, al stogurilor sau al acoperișurilor de paie ca să le apere de vânt. [Pr.: pă-ian-. – Var.: (reg.) păiájen, paiájen, paínjen, paíngăn, păínjen, s. m.] – Din sl. *pajončina. Cf. bg. Pajašina. Vezi definitia »
MEGADUODÉN s.n. (Med.) Dilatare a duodenului. [Pron. -du-o-. / < fr. mégaduodénum]. Vezi definitia »
YATRÉN s.n. (Med.) Compus de iodo-oxichinolină și acid sulfonic cu rol biostimulator. (sil. -tren) Vezi definitia »
BENTOGÉN, -Ă adj. (despre sedimente marine) de origine organică. (< fr. benthogène) Vezi definitia »