Definita cuvantului furnică
FURNÍCĂ, furnici, s. f. (La pl.) Grup de insecte din ordinul himenopterelor, de talie mică sau mijlocie, negre sau roșii, care trăiesc în colonii; (și la sg.) insectă care face parte din acest grup. ◊ Harnic ca o furnică, se spune despre un om foarte muncitor. ◊ Furnică albă = termită. [Pl. și: (rar) furnice] – Lat. formica.
Sursa: DEX '98
Sursa: DEX '98
Cuvinte ce rimeaza cu furnică
fotă, fote s. f. (friz.) șervet. Vezi definitia »
bárbură (-re), s. f. – 1. Sărbătoare a sfintei Barbara. În această zi se obișnuiește să se ungă fața copiilor cu miere, zahăr sau cu suc de fructe de călin pentru a-i feri de vărsat. – 2. Plantă, călin (Viburnum opulus). Lat. Barbara (DAR; Tagliavini, Arch. Rom., XII, 191). Cuvîntul și obiceiul, de origine catolică, trebuie să fie relativ moderne. – Der. bărbura, îmbărbura, vb. (a ține obiceiul de ziua sfintei Barbara; a unge fața copiilor). Vezi definitia »
ATÉLĂ s. f. piesă metalică, din lemn sau material plastic, pentru imobilizarea unui membru fracturat. (< fr. attelle) Vezi definitia »
TORPÍLĂ s.f. 1. Pește de mare cartilaginos, din familia calcanului, capabil să producă descărcări electrice la atingere. 2. Proiectil mare autopropulsat care este lansat și dirijat către o navă pentru a o scufunda; torpedo1 (3) [în DN]. [< fr. torpille, cf. it. torpedine]. Vezi definitia »
CHÉLNERIȚĂ, chelnerițe, s. f. Femeie care servește pe consumatori într-un local de consum; ospătăriță. [Var.: chélnăriță s. f.] – Chelner + suf. -iță. Vezi definitia »