Definita cuvantului armonică
ARMÓNICĂ, armonici, s. f. Acordeon de dimensiuni mai reduse, acționat prin intermediul butoanelor; (reg.) armonie2. ◊ Expr. A (se) face armonică = a (se) turti. ♦ Armonică (de gură) = muzicuță (de gură). – Din germ. [Zieh]harmonika, it. armonica.
Sursa: DEX '98
Sursa: DEX '98
Cuvinte ce rimeaza cu armonică
FLÓTĂ2 s.f. Postav asemănător fetrului. [< fr. flôtre]. Vezi definitia »
mucioníță s.f. (reg.) strat de nămol rezultat din putrefacția plantelor acvatice plutitoare; ciulineț. Vezi definitia »
BARITÍNĂ, baritine, s. f. Sulfat de bariu natural. – Fr. barytine. Vezi definitia »
TRIDRÁHMĂ s.f. Monedă de argint greco-macedoneană, valorând trei drahme. [< gr. tridrachmon]. Vezi definitia »
halípă s.f. (reg.) strai rupt, haină zdrențuroasă. Vezi definitia »