Definita cuvantului pierit
PIERÍT, -Ă, pieriți, -te, adj. 1. (Pop.) Mort (de obicei de moarte violentă, nefirească). 2. Care a dispărut, care nu mai există. 3. (Despre oameni și fața lor) Lipsit de vigoare, slab; palid, descompus (de durere, de frică etc.); p. ext. descurajat, deznădăjduit; copleșit, distrus. ♦ Care se află într-o mare primejdie sau într-o situație extrem de grea. ♦ (Substantivat, m.; pop., în sintagma) Cel pierit = sifilis. – V. pieri.
Sursa: DEX '98
Sursa: DEX '98
Cuvinte ce rimeaza cu pierit
IHTIOLÍT s.n. Pește fosil, pietrificat. [< germ. Ichthyolith]. Vezi definitia »
DIATOMÍT s. n. Rocă sedimentară silicioasă formată în cea mai mare parte din resturile cochiliilor de diatomee. [Pr.: di-a-] – Din fr. diatomite. Vezi definitia »
MAGNETÍT s. n. Minereu de fier de culoare neagră sau cenușie-închis care se găsește în roci eruptive și care are proprietatea de a atrage fierul. [Var.: magnetítă s. f.] – Din fr. magnétite. Vezi definitia »
XILOLÍT s.n., (sorturi, v. xilolit2) pl. xilolíte / xilolíturi Vezi definitia »
ALEXANDRÍT s. n. crisoberil. (< germ. Alexandrit, fr. alexandrite) Vezi definitia »