RESTITUTÓRIU, -IE adj. (jur.) prin care se cere o restituire. (< fr. restitutoire) Vezi definitia »

GRÉMIU s. n. Grupă de experți care îndeplinesc anumite sarcini; birou, comisie, comitet; (p. ext.) corp constituit, corporație, asociație. [Cf. germ. Gremium. / după „Brockhaus-Enzyklopädie” și „Wahrig: Deutsches Wörterbuch”]. Vezi definitia »

EURÓPIU s.n. Element din familia pământurilor rare. [Pron. e-u-ro-piu, var. europium s.n. / < fr. europium]. Vezi definitia »

TUFECCÍU, tufeccii, s. m. Soldat mercenar din garda domnească, în timpul domniilor fanariote. [Var.: tufeccí s. m.] – Din tc. tüfekçi. Vezi definitia »

LICOPÓDIU s. n. Pulbere galbenă obținută din sporii unei criptogame, folosită în farmacie, pirotehnie etc. – Din fr. lycopode. Vezi definitia »