NORMALIZÁRE s. f. 1. acțiunea de a (se) normaliza. 2. tratament termic aplicat pieselor de oțel spre a obține o structură normală, cu granulație fină. (< normaliza) Vezi definitia »

DESPRÍNDERE, desprinderi, s. f. Acțiunea de a (se) desprinde și rezultatul ei; desfacere, dezlipire, detașare. – V. desprinde. Vezi definitia »

strămuráre (-ắri), s. f. – Băț lung și ascuțit, prăjină cu vîrf de fier. – Var. strămur(ariță), străminare. Mr. strimurare, strimulare, megl. strămulari. Lat. *stimulāria, de la stimulāre „a incita” (Tiktin; REW 8261; Capidan 276; Candrea; cf. Cihac, I, 265). Var. strămur pare să reprezinte lat. stimulus; Tiktin crede că este o formă artificială, latinistă; dar nu există indicii că strămur ar putea fi calc latinizant al lui stimulus. Alb. strumullar provine din rom. (Capidan, Dacor., VII, 152). – Der. strămura, vb. (a înțepa, a excita; Bucov., a amenința). Vezi definitia »

RACOLÁRE, racolări, s. f. Acțiunea de a racola. – V. racola. Vezi definitia »

VIRUSÁRE, virusări, s. f. (Inform.) Acțiunea de a (se) virusa și efectul acesteia. Vezi definitia »