CERÉSC, -EÁSCĂ, cerești, adj. 1. Care ține de bolta cerului², care se află pe cer², privitor la bolta cerului². 2. (în concepțiile religioase) Care se crede că vine din cer² (3); dumnezeiesc, divin. 3. Ca cerul² (1). 4. Fig. Fermecător, minunat. – Cer² + suf. -esc. Vezi definitia »

schiticésc, schiticeáscă, adj. (înv.) scitic, cu referire la sciți. Vezi definitia »

BAZILÍSC s.m. 1. Șarpe fabulos despre care se credea că cu o singură privire provoacă moartea. 2. Gen de șopârlă cu limba groasă, capul și gâtul scurt, cu o coadă lungă, având pe cap o excrescență epidermică triunghiulară, iar pe spate și pe coadă o creastă dințată mobilă. [Pl. -lișci. / < it. basilisco, cf. gr. basiliskos]. Vezi definitia »

plopésc, -eáscă, adj. (înv.) cu plopi, care are plopi; plopos. Vezi definitia »

PĂGÂNÉSC, -EÁSCĂ, păgânești, adj. Care aparține păgânilor sau păgânismului, privitor la păgâni sau la păgânism; p. restr. turcesc. – Păgân + suf. -esc. Vezi definitia »