SEPULTÚRĂ s.f. (Franțuzism) Loc de înmormântare; mormânt. [< fr. sépulture]. Vezi definitia »

SÍGLĂ s.f. Literă sau grup de litere folosite ca semn de prescurtare în inscripții, în manuscrise vechi, în bibliografii etc. [< fr. sigle, cf. lat. siglum – abreviere]. Vezi definitia »

BISULFÚRĂ s.f. Sulfură a cărei moleculă cuprinde doi atomi de sulf și numai un singur atom de celălalt element. [< fr. bisulfure]. Vezi definitia »

SUDORIPÁRĂ, sudoripare, adj. (În sintagma) Glandă sudoripară = glandă care secretează sudoarea. – Din fr. sudoripare. Vezi definitia »

TÓLBĂ, tolbe, s. f. 1. Un fel de geantă atârnată la șold, în care se păstrează merindele, vânatul etc. 2. Toc în care se păstrau săgețile. [Var.: (pop.) tórbă s. f.] – Din bg., scr. torba. Vezi definitia »