plánie, plánii, s.f. (reg.) fățuitor mare pentru scânduri. Vezi definitia »

MESERÍE, meserii, s. f. Profesiune sau îndeletnicire bazată pe un complex de cunoștințe obținute prin școlarizare și prin practică, care permit celui care le posedă să execute anumite operații de transformare și de prelucrare a obiectelor muncii sau să presteze anumite servicii; îndeletnicirea meseriașului; calificarea profesională a meseriașului; meșteșug, meșterie. ♦ P. gener. Profesiune (de orice fel). ◊ Școală de meserii = școală în care se pregăteau în trecut cadre de muncitori calificați. ◊ Loc. adj. De meserie = calificat într-un anumit domeniu de activitate; de specialitate, competent. ♦ Ocupație; preocupare. – Din mesereare (înv. „slujbă, funcție” < lat.). Vezi definitia »

PRĂPĂSTÉNIE, prăpăstenii, s. f. (Pop.) 1. Prăpăd, nenorocire, dezastru. 2. Ființă uriașă, înspăimântătoare. – Prăpastie + suf. -enie. Vezi definitia »

APROXIMÁȚIE s. f. evaluare aproximativă a unei situații. ◊ diferența dintre valoarea exactă a unei mărimi și o valoare apropiată de aceasta, obținută printr-o operație de aproximare. (< fr. approximation, lat. aproximatio) Vezi definitia »

ANEMOGAMÍE s. f. anemofilie. (< fr. anémogamie) Vezi definitia »