GRAVÉLĂ s. f. calcul la rinichi sau la vezica urinară. (< fr. gravelle) Vezi definitia »

PARABÁZĂ, parabaze, s. f. Secvență a comediei antice grecești, situată de obicei în prima parte a piesei, în care actorul își exprimă (prin intermediul corifeului) propriile păreri în legătură cu realitățile înfățișate. – Din fr. parabase, germ. Parabase. Vezi definitia »

póliță (pólițe), s. f. – 1. Consolă, placă. – 2. Raft, blidar. – 3. Stinghia inferioară a jugului. – 4. Cormană. – Mr., megl. puliță. Sl. (sb., cr., pol.) polica, bg. policŭ (Miklosich, Slaw. Elem., 37; Cihac, II, 274; Conev 62), cf. ngr. πόλίτσα, alb. policë, mag. pólcz. – Der. policioară, s. f. (blidar; cormană, apărătoare de urechi; Banat, jugastru). Vezi definitia »

bólniță (bólnițe), s. f. – Spital, azil. Sl. bolĭnica (Miklosich, Lexicon, 39). (Înv.). Vezi definitia »

sítă (-te), s. f. – Ciur, dîrmon. – Mr. sită. Sl. (bg., sb., cr., slov., pol., rus.) sito (Miklosich, Slaw. Elem., 46; Cihac, II, 345; Meyer, Neugr. St., II, 58; Densusianu, Rom., XXXIII, 286; Conev 64), cf. ngr. σίτα, calabr. sita. – Der. sitar, s. m. (meseriaș care face site), cf. sb., cr., slov. sitar; sitișcă, s. f. (strecurătoare). Vezi definitia »