ORGANOTROPÍSM s. n. afinitate a unor virusuri sau microbi pentru un anumit organ. (< fr. organotropisme) Vezi definitia »

SUPLETIVÍSM s. n. calitatea de a fi supletiv (1). (< fr. suplétivisme) Vezi definitia »

ELECTROTROPÍSM s. n. (Biol.) Orientare a organismelor în anumite direcții sub influența curentului electric; galvanotropism. – Din fr. électrotropisme. Vezi definitia »

1. s.m. = persoana de sex masculin considerata subsezvoltata din punct de vedere al organului sexual central . 2. adj. In constructii de genul „barbat hapciupalitic” – cu aceeasi semnificatie inaltatoare ca si in cazul substantivului. Vezi definitia »

EUROPOCENTRÍSM s. n. teorie care susține că studiul civilizațiilor și culturilor tradiționale ale popoarelor din alte continente trebuie să pornească de la modelul european. (< Europa + centrism) Vezi definitia »