BIOGEOSFÉRĂ s. f. înveliș al Pământului în care este concentrată substanța vie. (< fr. biogéosphère) Vezi definitia »

NÚCĂ, nuci, s. f. 1. Fructul nucului (1.). ◊ Expr. A se potrivi (sau a se lovi, a se nimeri) ca nuca-n perete = a nu se potrivi deloc. ♦ Miezul comestibil de nucă (1). 2. Compuse: nucă-de-cocos = fructul comestibil al cocotierului. Nucă vomică = nume dat semințelor mature ale unui arbust tropical, care conțin stricnină. 3. Piesă formată dintr-o tijă metalică teminată cu un cap sferic, servind la realizarea unor articulații la mașini. – Lat. nux, -cis. Vezi definitia »

SACULÍNĂ s.f. (Zool.) Specie de crustaceu parazit al crabilor, a cărui femelă are aspectul unui sac agățat de abdomenul animalului-gazdă. [< fr. sacculine]. Vezi definitia »

AEROSTÁTICĂ s.f. Ramură a mecanicii care studiază echilibrul gazos (mai ales al maselor de aer). ♦ Tehnica construirii și dirijării aerostatelor. [Gen. -cii / < fr. aérostatique]. Vezi definitia »

gîrlă (gîrle), s. f. – 1. Braț de rîu. – 2. Apă mică. Bg. gărlo (Miklosich, Slaw. Elem., 20; Conev 9; DAR). – Der. gîrlan, s. m. (copil hoinar). – Cf. gîrlici, gîrliță. Vezi definitia »