TEORÉMĂ, teoreme, s. f. (Mat.) Afirmație al cărei adevăr se stabilește prin demonstrație. [Pr.: te-o-] – Din fr. théorème. Vezi definitia »

PAPILOMATÓZĂ, papilomatoze, s. f. (Med.) Denumire generică pentru afecțiunile cutanate în care apar papiloame. – Din papilloamatose. Vezi definitia »

ADIPOLÍZĂ s. f. 1. proces de dizolvare a grăsimilor prin hidroliză. 2. funcție prin care un țesut restituie sângelui grăsimile. (< fr. adipolyse) Vezi definitia »

RELUCTÁNȚĂ, reluctanțe, s. f. (Fiz.) Mărime egală cu raportul dintre tensiunea magnetică de-a lungul unui circuit și fluxul magnetic care străbate circuitul. ◊ Reluctanță specifică = reluctivitate. – Din fr. réluctance. Vezi definitia »

TENODÉZĂ s.f. (Med.) Intervenție chirurgicală prin care un tendon este fixat la os, astfel încât să limiteze sau să anuleze o mișcare într-o articulație. [< fr. ténodèse, cf. gr. tenon – tendon, desis – legare]. Vezi definitia »