ACROLÍT s. n. statuie cu extremitățile din piatră sau marmură, iar corpul din alt material. (< fr. acrolithe) Vezi definitia »

SLĂBĂNOGÍT, -Ă, slăbănogiți, -te, adj. Care și-a pierdut puterea, vigoarea; slăbit, istovit. ♦ (Rar; despre glas, sunete) Lipsit de intensitate, stins. – V. slăbănogi. Vezi definitia »

XILOLÍT, xilolite, s. n. Amestec de rumeguș de lemn și clorură de magneziu, colorat cu pigmenți minerali, folosit mai ales la fabricarea cabinelor de nave. [Pl. și: xilolituri] – Din germ. Xylolith. Vezi definitia »

OGOÍT, -Ă, ogoiți, -te, adj. Potolit, liniștit. – V. ogoi². Vezi definitia »

CĂPĂTUÍT, -Ă, căpătuiți, -te, adj. Care și-a creat (prin mijloace necinstite) o situație, un rost; cu stare, așezat. ♦ (Fam.) Căsătorit. – V. căpătui. Vezi definitia »