VĂTĂȘÍȚĂ, vătășițe, s. f. 1. Soția vătafului. 2. Femeie care conducea gospodăria unei case boierești, având în supraveghere slugile (de sex feminin). 3. Vorniceasă la nuntă. [Var.: (reg.) vătăjíță s. f.] – Vătaș + suf. -iță. Vezi definitia »

multă, multe adj. f. (peior. – d. femei) obeză, grăsană. Vezi definitia »

biosféră (bi-os-fe- / -o-sfe-) s. f., g.-d. art. biosférei Vezi definitia »

DIAFÓRĂ, diafore, s. f. Figură de stil care constă în repetarea unui cuvânt, dar cu o altă semnificație. [Pr.: di-a-] – Din germ. Diaphora, fr. diaphore. Vezi definitia »

BÁRĂ s.f. Drug de metal (destinat prelucrării). ♦ Piesă de metal sau de lemn, de dimensiuni variabile, folosită în construcții sau în dispozitive tehnice pentru transmiterea eforturilor. 2. Fiecare dintre cei trei stâlpi care delimitează poarta la unele jocuri sportive. ♦ Șut în stâlpul porții de fotbal. ◊ A da în bară = (argotic) a greși, a rata. 3. Barieră care desparte pe judecători de avocați și impricinați; (p. ext.) locul de unde se pledează în fața justiției. 4. (Herald.) Figură diagonală care reunește unghiul stâng de sus al unui scut cu unghiul drept de jos. 5. Linie verticală sau oblică, folosită ca element de separare într-un text. ♦ Linie verticală care separă măsurile unui portativ. ♦ Ridicătură de metal liniară dispusă transversal pe tastiera unor instrumente cu coarde ciupite, indicând locurile în care se pot produce sunetele de o anumită înălțime. 6. Îngrămădire de nisip, de mâl etc. la gura unui râu sau a unui fluviu care se varsă într-o mare fără flux și reflux. 7. (Fig.; med.) Senzație apăsătoare, de compresiune asupra unui organ. [< fr. barre]. Vezi definitia »