HIPERCARACTERIZÁRE s.f. (Lingv.) Cumul de mijloace morfologice folosit pentru evidențierea unei singure valori lexicale sau gramaticale. [După germ. Hypercharakterisierung]. Vezi definitia »

RADIÉRE², radieri, s. f. (Jur.) Acțiunea de a radia² și rezultatul ei; ștergere dintr-un registru a inscripției privitoare la anumite acte sau drepturi. [Pr.: -di-e-] – V. radia². Vezi definitia »

AȘEZÁRE, așezări, s. f. 1. Acțiunea de a (se) așeza și rezultatul ei. ♦ Situație (în spațiu). Așezarea geografică a unei țări. 2. Loc unde s-a așezat sau s-a stabilit cineva; locuință, casă. ♦ Grup de locuințe, de construcții care alcătuiesc un mediu de viață umană. ♦ (Rar) Construcție. 3. Orânduire (socială). Vezi definitia »

POSTPÚNERE s.f. Procedeu gramatical prin care anumite particule, sufixe etc. cu rol de determinant se plasează în frază după părțile de vorbire pe care le determină (făcând uneori corp comun cu acestea). [< postpune]. Vezi definitia »

INCREMENTÁRE, incrementări, s. f. Acțiunea de a incrementa și rezultatul ei. (din incrementa) Vezi definitia »