Definita cuvantului plecăciune
PLECĂCIÚNE, plecăciuni, s. f. Îndoire, înclinare a trupului în fața cuiva în semn de respect sau de salut; p. ext. supunere, ascultare, reverență, respect; modestie. ◊ (În formule de salut) Plecăciune, părinte! – Pleca + suf. -ăciune.
Sursa: DEX '98
Sursa: DEX '98
Cuvinte ce rimeaza cu plecăciune
PROFUZIÚNE s.f. (Liv.) Cantitate mare, abundentă. ♦ Risipă. [Var. profuzie s.f. / < lat. profusio, cf. fr. profusion]. Vezi definitia »
TELESCRIPȚIÚNE s.f. (Rar) Comunicare telecomandată cu ajutorul telescriptorului. [Cf. fr. téléscription]. Vezi definitia »
HIPEREXTENSIÚNE s. f. (med.) extensiune maximă a unei articulații. (< engl. hyperextension) Vezi definitia »
DEMONSTRAȚIÚNE s.f. v. demonstrație. Vezi definitia »
CAUDÍNE adj. (În expr.) A trece pe sub furcile caudine = a impune învinsului condiții umilitoare; fig. a supune unei critici severe. [Pr.: ca-u-] – După fr. [fourches] caudines, lat. [fauce] Caudinae. Vezi definitia »