Definita cuvantului pleiadă
PLEIÁDĂ, pleiade, s. f. 1. (La pl. art.) Grup de stele din constelația Taurului; Cloșca-cu-Pui. 2. Grup de oameni care activează de obicei în același domeniu și care sunt legați între ei prin concepții și năzuințe comune. 3. Totalitatea izotopilor aceluiași element chimic. ♦ Grup de elemente cu proprietăți chimice asemănătoare. [Pr.: ple-ia-] – Din fr. pléiade.

Sursa: DEX '98
Cuvinte ce rimeaza cu pleiadă
LITOGENÉZĂ s. f. Ansamblu de procese care au dus la formarea rocilor sedimentare. – Din fr. lithogenèse. Vezi definitia »
ládă (lắzi), s. f. 1. Cufăr de lemn. – 2. Sipet, casă de bani. – 3. (Trans. de S.) Sicriu, coșciug. – 4. (Trans., Banat) Sertar. Germ. Lade, prin intermediul mag. láda (DAR) sau al sl. (cr., slov., pol., rut.) lada, cf. sb. lad (Miklosich, Fremdw., 104; Cihac, II, 163; Conev 82). – Der. lădiță, s. f. Vezi definitia »
SÁRCINĂ, sarcini, s. f. 1. Greutate, încărcătură pe care o duce un om sau un animal; povară. ♦ Apăsare, greutate. ♦ Fig. Povară, balast. 2. Legătură (de lemne, de fân, de paie) care poate fi dusă în spinare sau cu brațele. 3. Obligație, îndatorire, răspundere (materială sau morală). ◊ Expr. A da pe cineva în sarcina cuiva = a da pe cineva în grija cuiva. A pune (ceva) în sarcina cuiva = a face (pe cineva) vinovat sau răspunzător (de ceva). 4. Misiune. ♦ (Articulat, urmat de determinări introduse prin prep. „de”) Calitate, slujbă, rol. 5. Starea femeii gravide; perioadă cât o femeie este gravidă; graviditate. 6. Mărime fizică care produce o stare de solicitare mecanică într-un corp solid deformabil sau într-un sistem fizic. ♦ Sarcină electrică = mărime scalară ce caracterizează proprietatea unui corp de a crea în jurul sau un câmp electric sau de a fi acționat atunci când se află în câmpul electric al altui corp. ♦ Putere activă dată sau luată de un sistem tehnic generator, transmițător sau transformator de energie. – Lat. sarcina. Vezi definitia »
BALALÁICĂ, balalaici, s. f. Instrument muzical cu trei coarde și cu cutie de rezonanță triunghiulară, care emite sunete prin ciupire și prin percuție. – Rus balalajka. Vezi definitia »
pălăriereásă, pălărierése, s.f. (înv.) modistă. Vezi definitia »
Căutați cuvinte ce încep cu litera: A Ă Â B C D E F G H I Î J K L M N O P Q R S Ș T Ț U V W X Y Z