DISLOCÁȚIE s.f. Dislocare. ♦ Defect de structură al unui cristal, constând în perturbarea distribuției atomilor. [Gen. -iei, var. dislocațiune s.f. / < fr. dislocation]. Vezi definitia »

GASTRULÁȚIE s. f. (Biol.) Proces de transformare a blastulei în gastrulă. – Din fr. gastrulation. Vezi definitia »

EUTANAZÍE s.f. v. eutanasie. Vezi definitia »

ANGIECTOMÍE s.f. Excizie a unui fragment dintr-un vas sanguin. [Gen. -iei, cf. gr. angeion – vas, ektome – tăiere]. Vezi definitia »

CURĂȚÉNIE, curățenii, s. f. 1. Calitatea de a fi curat; starea, înfățișarea unei ființe curate sau a unui lucru curat. 2. Dereticare. 3. Purgativ, laxativ. – Curat + suf. -enie. Vezi definitia »