Definita cuvantului scrânti
SCRÂNTÍ, scrântesc, vb. IV. 1. Tranz. A deplasa, a scoate din articulație, din poziția sa normală un os, o încheietură etc.; a luxa. ◊ Expr. (Fam.) A o scrânti = a face o prostie, o gafă; a greși. ♦ Refl. (Despre membre, articulații etc.) A se deplasa de la locul normal. 2. Refl. Fig. A-și pierde dreapta judecată; a se zăpăci, a înnebuni, a se țicni. [Var.: scrintí, (reg.) sclintí vb. IV] – Din sl. krentati „a suci, a întoarce”.
Sursa: DEX '98
Sursa: DEX '98
Cuvinte ce rimeaza cu scrânti
BÎRSEȘTI, com. în jud. Vrancea; 3.837 loc. (1991). Așezare dacică din prima epocă a fierului (sec. 7-6 î. Hr.). Vezi definitia »
CHIÁNTI s.n. (Rar) Varietate de vin italian. [Cf. Chianti, localitate în Italia]. Vezi definitia »
ASOCIAȚIA LUCRĂTORILOR TIPOGRAFICI DIN BUCUREȘTI, prima asociație profesională din România înființată în 1858, sub numele de Casa de Prevedere și Economii a Lucrătorilor Tipografi; s-a dezorganizat în 1871. Reorganizată în 1879 sub numele de Deșteptarea. Vezi definitia »
AMINTÍ, amintesc, vb. IV. 1. Refl. și tranz. A-i reveni în minte un fapt, un lucru din trecut. 2. Tranz. A face pe cineva să-și aducă aminte de ceva. 3. Tranz. A pomeni, a menționa ceva sau pe cineva. – Din aminte. Vezi definitia »
ALBERTI, Leon Battisti (1404-1472), arhitect, pictor, sculptor și scriitor renascentist italian. A publicat primul tratat modern de pictură, în care preconizează tipul de perspectivă al Renașterii (perspectivă albertiană) și un tratat de arhitectură. Opere: Palatul Rucellai și fațada Bisericii Santa Maria Novella din Florența, Biserica San Francisco din Rimini. A scris o comedie în latină, iar în italiană eseuri filozofice-morale (tratatul „Despre familie”). Pentru vastele preocupări umaniste, considerat prototip al omului Renașterii. Vezi definitia »