Definita cuvantului plinire
PLINÍRE, pliniri, s. f. (Înv.) Acțiunea de a (se) plini; îndeplinire, realizare. – V. plini.
Sursa: DEX '98
Sursa: DEX '98
Cuvinte ce rimeaza cu plinire
POPOSÍRE, poposiri, s. f. Faptul de a poposi (1); popas (1), oprire. – V. poposi. Vezi definitia »
GLOBULÁRE s.f. Proces de transformare a formei cristaline a unor constituenți structurali în formă globulară; globulizare. [Cf. it. globulare]. Vezi definitia »
MĂCĂÍRE, măcăiri, Acțiunea de a măcăi și rezultatul ei. – V. măcăi. Vezi definitia »
INTERPELÁRE s. f. întrebare (adresată în parlament de către un deputat unui ministru) prin care se cere o explicație referitoare la rezolvarea unei chestiuni; interpelație. (< interpela) Vezi definitia »
RECTIFICÁRE, rectificări, s. f. Acțiunea de a rectifica și rezultatul ei; îndreptare, corijare. ♦ (Concr.) Notă (într-un ziar) prin care se rectifică (1) ceva. – V. rectifica. Vezi definitia »