Definita cuvantului pliocen
PLIOCÉN, -Ă, plioceni, -e, adj., s. n. 1. Adj. Care aparține celei de-a doua epoci a neogenului, care se referă la această epocă. 2. S. n. A doua epocă a neogenului, situată intre miocen și perioada cuaternară, reprezentată, în partea de vest a Europei, prin depozite marine, iar în cea de est prin depozite lacustre. 3. S. n. Serie de straturi geologice din pliocen (2). [Pr.: pli-o-] – Din fr. pliocène.
Sursa: DEX '98
Sursa: DEX '98
Cuvinte ce rimeaza cu pliocen
zen s. invar. (tox.) LSD-25. Vezi definitia »
ANTRACÉN s. n. Substanță galbenă, cristalizată, extrasă din gudron de huilă și folosită la fabricarea unor coloranți sau ca antiseptic. – Fr. anthracène. Vezi definitia »
TOXICOGÉN, -Ă, toxicogeni, -e, adj. Care produce o substanță toxică. – Din fr. toxicogène. Vezi definitia »
boánghen (-ghină), adj. – Ungur (termen depreciativ). Sl. vagrinŭ „ungur” (DAR). Se aplică uneori și românilor din Trans. Vezi definitia »
BENZÉN, benzeni, s. m. Hidrocarbură lichidă, incoloră, insolubilă în apă, extrasă din gudroanele cărbunilor de pământ sau din petrol, și care se folosește, ca decolorant, ca materie primă la fabricarea unor compuși organici etc. – Din fr. benzène. Vezi definitia »