IZOMAGNÉTICĂ s.f. Linie care unește punctele de valoare constantă ale magnetismului terestru. [Var. isomagnetică s.f. / < fr. isomagnétique]. Vezi definitia »

NIELÚRĂ s. f. 1. piesă de orfevrărie incrustat cu email negru. 2. denumire dată probelor grafice imprimate de pe plăci de metal având desenul gravat, umplut cu cerneală. (< fr. niellure) Vezi definitia »

COMPOTIÉRĂ s. f. vas în care se servește compotul. (după fr. compotier) Vezi definitia »

APSÍDĂ s. f. fiecare dintre extremitățile axei mari ale orbitei eliptice a unui corp ceresc. (< fr. apside) Vezi definitia »

ELECTROCERÁMICĂ s. f. ramură a ceramicii care studiază compoziția, fabricarea, proprietățile și întrebuințările produselor utilizate în electrotehnică. (< fr. électrocéramique) Vezi definitia »