cicár, cicári, s.m. (reg.) 1. pișcar, țipar. 2. tufă deasă, tufiș. Vezi definitia »

scruntár, scruntáre și scruntáruri, s.n. (reg.) 1. loc nisipos sau pietros; scruntărie. 2. loc ridicat, dâmb. 3. râpă cu pietre, făcută de șuvoiul apelor. 4. (în sintagma) scruntar de pădure = pădurice; pâlc de pădure. 5. (adj.) curat. Vezi definitia »

FAR s.n. 1. Turn în care este instalat un proiector puternic, destinat a servi ca reper în navigație. ♦ Reflector montat în față la automobile, la locomotive etc. pentru a lumina drumul. 2. Ansamblul tuturor vergelelor, velelor și manevrelor unui catarg. [< fr. phare, cf. lat., gr. Pharos – insulă lângă Alexandria, unde Ptolomeu a ridicat un turn înalt pentru orientarea corăbiilor]. Vezi definitia »

DOSÁR, dosare, s. n. Totalitatea actelor referitoare la o afacere, la o problemă, la o persoană; p. ext. învelitoare (de carton) în care se păstrează aceste acte. ◊ Expr. A închide dosarul = a pune definitiv capăt unei acțiuni judiciare, unor cercetări, unei anchete fără să fi ajuns la soluționarea lor în fond; a clasa. A pune la dosar = a) a pune la o parte, a nu da curs (unei cereri sau unui act); b) a nu-i păsa (de ceva), a nu se sinchisi. – După fr. dossier. Vezi definitia »

SCAPULÁR, -Ă, scapulari, -e, adj. Care aparține umărului, privitor la umăr, din regiunea umărului. – Din fr. scapulaire. Vezi definitia »