pescúț, pescúți, s.m. (reg.) 1. peștișor. 2. fiecare dintre mușchii coloanei vertebrale situați deasupra rinichilor, la porc. 3. pasăre numită și pescărel. 4. stânjenel, iris. Vezi definitia »

plaț (-țuri), s. n. – (Banat, Olt.) Loc de casă. Germ. Platz (Scriban), cf. sb. plac. Vezi definitia »

DELÚȚ, deluțe, s. n. (Pop.) Delușor. – Deal + suf. -uț. Vezi definitia »

iubăréț (pop.) adj. m., pl. iubăréți; f. iubăreáță, pl. iubăréțe Vezi definitia »

COPILEȚ, copileți, s. n. Vlăstar care răsare pe lângă tulpina porumbului; p. ext. copil² (1). – Copil² + suf. -eț. Vezi definitia »