Definita cuvantului plural
PLURÁL, -Ă, plurali, -e, s. n., adj. 1. S. n. Categorie gramaticală care arată că este vorba de două sau de mai multe ființe sau lucruri de același fel. ◊ Pluralul autorității (sau al maiestății) = pluralul folosit în locul singularului în vechile acte oficiale, când autoritățile vorbeau despre ele însele. Pluralul autorului = pluralul folosit în locul singularului în opere științifice, publicistice și oratorice. Pluralul modestiei = plural (folosit mai ales în vorbirea populară) de referire la persoana proprie în discuția cu cineva considerat superior. Pluralul politeții (sau al reverenței) = pluralul folosit în locul singularului în formule de adresare respectuoasă către cineva. 2. Adj. (Gram.) Care indică pluralul (1), de plural, al pluralului. ♦ Fig. (Rar) Multilateral. ◊ Atenție plurală = atenție distributivă. – Din lat. pluralis, it. plurale, germ. Plural.
Sursa: DEX '98
Sursa: DEX '98
Cuvinte ce rimeaza cu plural
TRANSNAȚIONÁL, -Ă, transnaționali, -e, adj. Care depășește granițele naționale. [Pr.: -ți-o-] – Din engl., fr. transnational. Vezi definitia »
INFRARENÁL, -Ă adj. situat sub rinichi. (< engl. infrarenal) Vezi definitia »
VAGINO-URETRÁL, -Ă adj. care aparține vaginului și uretrei. (< fr. vagino-urétral) Vezi definitia »
APICÁL, -Ă, apicali, -e, adj. 1. (Anat., Med.) Care este situat la vârful, la extremitatea unui organ. 2. (Despre consoane) Articulat prin apropierea vârfului limbii de dinți, de alveole, de bolta palatului. – Din fr. apical. Vezi definitia »
VISCERÁL, -Ă adj. Referitor la viscere, al viscerelor. [Cf. fr. viscéral]. Vezi definitia »