démon (démoni), s. m. – Drac, diavol. – Var. (Mold.) dimon. Mr. dhemon. Ngr. δαίμων, în parte prin intermediul sl. demonĭ (Tiktin; cf. Vasmer, Gr., 51). Sec. XVII, popular cu forma mold., mai ales aplicată la copii (Iordan, Dacor., VII, 140, combătînd explicația lui Philippide, Principii, 236, care se gîndea la o alterare prin tabú). – Der. demonic (var. demoniac), adj., cuvinte culte, din gr. δαιμωνι(α)ϰός; îndemonit, adj. (posedat de diavol), înv., folosit de Cantemir. Vezi definitia »

ANDROSTERÓN s.m. Hormon sexual masculin. [Var. androsteronă s.f. / < fr. androstérone]. Vezi definitia »

MEGACOLÓN s.n. (Med.) Dilatare (congenitală) a colonului. [< fr. mégacôlon, cf. gr. megas – mare, kolon – intestin]. Vezi definitia »

ULTRAMICRÓN s. m. particulă coloidală de dimensiuni extrem de mici, vizibilă numai la ultramiscroscop; submicron. (< fr. ultramicron) Vezi definitia »

NEGATÓN/NEGATRÓN s. m. electron. (< fr. négaton, germ. Negatron) Vezi definitia »