UNIVERSIÁDĂ s. f. competiție sportivă universitară. (spec.) jocuri mondiale studențești organizate o dată la doi ani. (< universi/tate/ + /olimpi/adă) Vezi definitia »

BORDÚRĂ, borduri, s. f. Fâșie, bandă sau dungă aplicată ca podoabă pe marginea unui obiect. ♦ Margine a unui lucru, făcută de obicei dintr-un material mai rezistent. Bordura trotuarului. – Fr. bordure. Vezi definitia »

LINGÚLĂ s. f. 1. brahiopod nearticulat cu cochilie mică, ovală sau alungită, care trăiește pe fundul oceanelor. 2. structură anatomică în formă de limbă mică. (< lat. lingula) Vezi definitia »

CUNOȘTÍNȚĂ, cunoștințe, s. f. 1. Cunoaștere (2). ♦ Expr. A avea (sau a lua) cunoștință de ceva = a ști, a fi informat. A aduce (ceva) la cunoștința cuiva = a informa pe cineva (despre ceva). A aduce la cunoștința publică = a da de știre tuturor. În cunoștință de cauză = cunoscând bine ceva. A-și pierde cunoștința = a nu mai ști de sine, a leșina. ♦ (Rar) A-și veni în cunoștință = a se trezi din leșin. ♦ (Rar) Minte, rațiune. 2. (La pl.) Totalitatea noțiunilor, ideilor, informațiilor pe care le are cineva într-un domeniu oarecare. 3. Persoană pe care vorbitorul o cunoaște. ♦ Expr. A face cunoștință cu cineva = a lega relații sociale cu o persoană. (Fam.) A face cuiva cunoștință cu cineva = a prezenta pe cineva cuiva. 4. (Înv.) Mulțumire, recunoștință. – Cunoaște + suf. -ință (cu sensul 3 după fr. connaissance). Vezi definitia »

ALVEOLÍTĂ s. f. Inflamație acută sau cronică a alveolelor (1). [Pr.: -ve-o-] – Din fr. alvéolite. Vezi definitia »