TESMOTÉT s.m. Titlu dat în vechea Atenă magistraților care păstrau legile. [< fr. thesmothète, gr. thesmothetes]. Vezi definitia »

ELECTROMAGNÉT, electromagneți, s. m. Bucată de oțel care capătă proprietăți magnetice când, printr-un fir metalic care o înfășoară, trece un curent electric. ♦ Corp feromagnetic magnetizat temporar. – Din germ. Elektromagnet. Vezi definitia »

incet la minte Vezi definitia »

MINARÉT s. n. 1. turn circular înalt lângă o moschee. 2. element decorativ al unei clădiri în formă de minaret (1). (< fr. minaret, germ. Minarett) Vezi definitia »

SORBÉT s. n. băutură răcoritoare, din suc de fructe și lichior. (< fr. sorbet) Vezi definitia »