Definita cuvantului polată
POLÁTĂ, polate, s. f. (Reg.) Încăpere mică pe lângă o casă țărănească, servind ca magazie pentru unelte și obiecte de gospodărie. ♦ Streașină. [Var.: polátră s. f.] – Din bg. polata.
Sursa: DEX '98
Sursa: DEX '98
Cuvinte ce rimeaza cu polată
MÍCĂ s.f. Grup de minerale de siliciu și aluminiu cristalizate, care se desfac în foițe de obicei elastice. [Pron. -cii. / < fr. mica, cf. lat. mica – bucățică]. Vezi definitia »
ÎNDOITÚRĂ, îndoituri, s. f. Partea, locul unde un obiect a fost sau este îndoit. ♦ (Rar) Cotitură. ♦ (Rar) Adâncitură, cută a unui teren. [Pr.: -do-i-] – Îndoi + suf. -tură. Vezi definitia »
SARCOPLÁSMĂ s.f. (Anat.) Citoplasma fibrei musculare. [< fr. sarcoplasma, cf. gr. sarx – carne, plasma – formație]. Vezi definitia »
chíjnă s.f. (reg.) unealtă de miner (din lemn, în formă de sapă) folosită la limpezirea aurului. Vezi definitia »
HISTOLÍZĂ s.f. (Med.) Distrugere a țesuturilor vii. [< fr. histolyse, cf. gr. histos – țesut, lysis – dizolvare]. Vezi definitia »