BENEDICTÍNĂ s. f. lichior prin macerarea în alcool a unor plante aromate, preparat la început după rețeta călugărilor benedictini. (< fr. bénédictine) Vezi definitia »

MELANÓZĂ s.f. 1. Acumulare patologică a pigmenților în diferite țesuturi. 2. (Bot.) Nume al unor boli, cauzate de ciuperci, care atacă vița de vie. [Pl. -ze. / < fr. mélanose, cf. gr. melas – negru]. Vezi definitia »

OLEOPLÁSMĂ s. f. substanță lipidică din citoplasmă. (< fr. oléoplasme) Vezi definitia »

DIPLOGENÉZĂ s. f. 1. dublare a organelor vegetale, care sunt în mod obișnuit singuratice. 2. producere de forme noi pe cale de hibridație între plante aparținând unor genuri și familii diferite. 3. monstruozitate caracterizată prin reunirea a doi fetuși într-un singur corp. (< fr. diplogenèse) Vezi definitia »

BUNĂOÁRĂ adv. De exemplu, de pildă, cum ar fi, să zicem. [Var.: bunioáră adv.] – Bună + oară. Vezi definitia »