VARIÁȚIE s.f. 1. Schimbare; stare a unui lucru care prezintă (multe) schimbări. ♦ Diversitate, felurime. ♦ (Biol.) Schimbare a unei însușiri morfologice, fiziologice, biochimice etc. a organismului animal și vegetal. 2. (La pl.; și în forma variațiuni) Piesă muzicală compusă pe o temă sau pe un motiv dat, căruia i se adaugă diferite ornamentații. ♦ Dans solistic clasic, variat și de virtuozitate. 3. (Mat.) Variația unei funcții = diferența dintre valorile funcției în două puncte. 4. (Statist.) Schimbare a nivelului unei variabile statistice de la un element la altul în cadrul unei colectivități sub influența anumitor factori. [Gen. -iei, var. variațiune s.f. / cf. fr. variation, lat. variatio]. Vezi definitia »

BAZOFILÍE s. f. 1. însușirea de a fi bazofil. 2. creșterea excesivă a numărului de leucocite din sânge. (< fr. basophilie) Vezi definitia »

SUPRAOCLÚZIE s. f. ocluzie dentară dereglată în sens vertical. (< engl. supraocclusion) Vezi definitia »

CONTRATIPÍE s. f. (fot.) procedeu de retușare pe un negativ intermediar, când negativul principal nu poate fi retușat. (< fr. contretypie) Vezi definitia »

MAGOFONÍE s. f. mare sărbătoare a perșilor, instituită în anul 522 a. Chr., în amintirea masacrării magilor de la Persepolis. (< fr. magophonie) Vezi definitia »