Definita cuvantului polog
POLÓG1, poloage, s. n. 1. (Pop.) Cantitate de iarbă (sau de alte plante) cosită dintr-o singură mișcare de coasă; mănunchi de fân sau de grâu secerat (care urmează să fie adunat sau legat în snopi). ◊ Expr. (Adverbial) A sta (sau a zăcea, a cădea) polog = a sta (sau a zăcea, a cădea) grămadă. 2. (Reg.) Întoarcere sau împrăștiere a fânului cosit (pentru a se usca). 3. (Reg.) Iarbă bună de cosit. – Din bg., scr. polog.
Sursa: DEX '98
Sursa: DEX '98
Cuvinte ce rimeaza cu polog
TELEDIALÓG s. n. dialog realizat și transmis prin diverse sisteme de telecomunicații. (< tele1- + dialog) Vezi definitia »
AGROMETEOROLÓG, -Ă s. m. f. specialist în agrometeorologie. (< fr. agrométéorologue) Vezi definitia »
PLANCTONOLÓG, -Ă s. m. f. specialist în planctonologie. (< planctonologie) Vezi definitia »
ANALÓG1, analoguri, s. n. Pupitru înalt, mobil, pe care se pun cărțile de cult în biserica ortodoxă. [Var.: analóghion s. n.] – Din ngr. analóghion. Vezi definitia »
POCINÓG, pocinoage, s. n. 1. Întâmplare rea, neplăcută; bucluc, belea; boroboață. 2. (Reg.) Început (de bun augur); saftea. [Var.: pocinóc s. n.] – Din sl. počinŭkŭ. Vezi definitia »