tejiác s.m. (reg.) copac uscat; osiac. Vezi definitia »

CONDÁC², condace, s. n. Braț de ferăstrău cu ramă, folosit pentru tăierea lemnului. [Pl. și: condacuri] – Et. nec. Vezi definitia »

ZAVRÁC s. n. (Var.) Zabrac. Vezi definitia »

condác (condace), s. n. – Imn, cînt bisericesc. – Mr. cundache. Ngr. ϰοντάϰιον, de la ϰόντος „scurt”, în parte prin intermediul sl. kondakŭ (Vasmer, Gr., 81). Sec. XVII. Vezi definitia »

ceplác, cepláci, s.m. (înv.) golan, nevoiaș. Vezi definitia »