ELECTROCAÚSTICĂ s.f. Metodă de tratament prin cauterizare electrică. [Pron. -ca-us-, gen. -cii. / < fr. électrocaustique, germ. Elektrokaustik]. Vezi definitia »

NEMȚOÁICĂ, nemțoaice, s. f. Femeie care face parte din populația de bază a Germaniei sau este originară de acolo; germană. – Neamț + suf. -oaică. Vezi definitia »

REDUCTÁZĂ s.f. Enzimă care catalizează procesele de reducție (3) [în DN]. [< fr. réductase]. Vezi definitia »

CONTRAMÁRCĂ s. f. 1. parte a unui bilet de spectacol care îi rămâne spectatorului. ◊ (p. ext.) semn distinctiv remis la o escală călătorilor în tranzit. 2. bilet justificativ remis fiecărei persoane care participă la o călătorie în grup pentru a-i permite accesul în mijlocul de transport. (< fr. contremarque) Vezi definitia »

MÍCĂ s.f. Grup de minerale de siliciu și aluminiu cristalizate, care se desfac în foițe de obicei elastice. [Pron. -cii. / < fr. mica, cf. lat. mica – bucățică]. Vezi definitia »