HÂRDĂIÁȘ, hârdăiașe, s. n. Diminutiv al lui hârdău. [Pr.: -dă-iaș] – Hârdău + suf. -aș. Vezi definitia »

MURAHÁȘ, murahași, s. m. (Turcism înv.) Plenipotențiar turc. – Tc. murahhas. Vezi definitia »

iaváș adv. – Încet, binișor, fără grabă. Tc. yavaș (Löwe 21; Lokotsch 946; Graur, GS, VI, 332), cf. ngr. γιαβάς, alb. javaš. Se folosește frecvent cu reduplicare, cf. agale. Vezi definitia »

protonotăráș, protonotăráși, s.m. (înv.) secretar-șef, prim-secretar. Vezi definitia »

APÁȘ, apași, s. m. Derbedeu, haimana, huligan; hoț. – Fr. apache. Vezi definitia »