CLĂCÁȘ, clăcași, s. m. 1. Țăran obligat să facă clacă (1) pe pământul stăpânului de pământ. ◊ (Adjectival) Țăran clăcaș. 2. Persoană care ia parte la o clacă (2). – Clacă + suf. -aș. Vezi definitia »

GANAȘ, ganașe, s.n. Cremă de patiserie pe bază de ciocolată, unt și frișcă, utilizată ca umplutură sau pentru învelirea prăjiturilor și a fursecurilor. – Din fr. ganache. Vezi definitia »

GONÁȘ, gonași, s. m. (Rar) Hăitaș². – Goni + suf. -aș. Vezi definitia »

CIOCĂNÁȘ¹, (1) ciocănașe, s. n., (2) ciocănași, s. m. 1. S. n. Ciocănel. 2. S. m. Muncitor care sparge cu ciocanul¹ sarea în ocne. – Ciocan¹ + suf. -aș. Vezi definitia »

BRIÓȘ s.m. v. brioșă. Vezi definitia »